Vârsta de nouă ani şi anul III de şcoală. Trecerea Rubiconului

Caracteristici:
Până la această vârstă copilul se trăieşte pe sine ca parte integrantă a lumii înconjurătoare. Vârsta de nouă ani e un prag. Acum, la această vârstă, copilul îşi trăieşte plenar şi dramatic Eul. Înţelege brusc şi adesea dureros că EU este în opoziţie cu lumea. Apoi descoperă că ceilalţi pot bănui, dar nu ştiu cu adevărat ce e în mintea lui. Află că el poate spune altceva decât simte şi gândeşte. Va încerca sa verifice.
Rubiconul. Intr-o zi nefericită el descoperă că „zeii” săi: părinţi, bunici, dascăli, mint (soţul meu nu e acasă!), înşeală, sunt meschini. Această constatare îl oripilează şi îl sperie.. se simte pentru prima oară singur, îngrozitor de singur ! Va încerca să-şi dovedească singur că adulţii, zeii lui sunt zei adevăraţi şi-i merită iubirea şi încrederea. Îi va pune la încercare cu armele lor : minţind, înşelând, făcând rele. Când părinţii, bunicii, dascălii, neînţelegându-i drama, îi vor răspunde cu agresivitate, îl vor certa şi pedepsi, vor pierde încrederea copilului …
Acum copilul pendulează între starea de ocrotire din familie şi viaţa de colectiv ca şcolar, încercând să stabilească un echilibru. De unde şi o oarecare agitaţie, nesiguranţă, care se reflectă şi în repetarea aceloraşi întrebări. (Omul cheltuie, apoi o bună parte din viaţă pentru a trece de la ego la eu, mai ales dacă nu a primit o educaţie adecvată).