Şcoala părinţilor

Articole

Arta de a mustra (prima parte)

Arta de a mustra (partea a doua)

Arta de a mustra (partea a treia)

Caracteristicile vârstei de un an

Ce povestim copilului mic?

Ce trebuie să citească copilul / adolescentul?

Cum povestim copiilor…

De ce povestim copiilor?

Lista conferinţelor susţinute de Ileana Vasilescu

Povestea prima noastră şcoală esoterică

Primii trei paşi în şcolirea ca părinte

Sarcinile educative ale vârstei de 1 an

Şcoala părinţilor

Temperamentele. Generalităţi.

Traista cu poveşti

Povestea lui Urgniş, piticul prietenos (prima parte) – Sebastian Stănculescu
Povestea lui Urgniş, piticul prietenos (partea a doua) – Sebastian Stănculescu
Povestea lui Urgniş, piticul prietenos (partea a treia) – Sebastian Stănculescu
Povestea lui Urgniş, piticul prietenos (partea a patra) – Sebastian Stănculescu

Poveşti cu tâlc


Poveşti cu tâlc (2)
Poveşti cu tâlc (3)
Poveşti cu tâlc (4)

Poveşti iniţiatice

Basmul din Carpaţi

  • Prima parte
  • Partea a doua
  • Ultima parte (a treia)
  • Maestrul iubirii – Herbert Hahn

  • Prima parte
  • Ultima parte
  • Găinuşa de aur

    13 Comments to “Şcoala părinţilor”

    1. By Anamaria Mihalyi, March 31, 2010 @ 10:00

      Buna,

      Felicitari pentru site si in general pentru munca desfasurata.

      As avea o intrebare care este subiect de framantare pentru mine acum: Cum ar trebui ‘povestit’ ( explicat ) timpul copiilor?
      Ma framanta daca ar trebui spus ceva sau copilul ar trebui sa perceapa singur timpul prin ritmicitate. Nu vreau sa inceapa sa ii simta ca o incarcare si o limitare, mai ales curgerea minutelor, dar e greu sa nu poata intelege de ce noi vorbim de ore si minute.

      Am un baietel de aproape 5 ani si acum spunem povestea timpului ( cu imparatul an care are fiice anotimpurile, nepoti lunile si tot asa pana la minute ). Le desenam, ne uitam la natura sa vedem cum este ea in schimbare si poate ajungem sa facem si papusele.

      Nu vreau sa ii dau in brate ceva abstract ( mai ales ca timpul este de fapt relativ ). Ma framanta asta cu atat mai mult pentru ca acum devine intreresat si de litere si cifre si cauta sa cunoasca lucrurile de unul singur.

      Multumesc,
      Anamaria

    2. By ileana vasilescu, April 4, 2010 @ 20:39

      Răspuns pentru Anamaria.

      Mulţumesc pentru întrebare, scuze pentru întârziere…
      Descopăr multă înţelepciune în felul cum pui problema: Nu vrem să stresăm copilul cu lucruri care nu sunt pentru vârsta lui, înţelegem că abstractul nu se potriveşte cu vârsta.
      O glumiţă ne spune cum se raportează omul la diferite vârste la timp, cum îl vieţuieşte.
      Tatăl anunţă că vor merge la mare în vară. Copilul spune: ooo!!!! ce mult mai este până atunci!!! Bunicii spun: să începem să împachetăm! Copilul are timp, dar n-are răbdare, adultul are răbdare dar nu are timp…
      Copilul vieţuieşte altfel decât noi timpul.
      Ritmul este foarte important pentru că îl conectează la cosmos şi preîntâmpină oboseala de orice tip. El poate reţine sub formă ritmică lucruri, pentru care nu are o memorie abstractă.Cât există un ritm, copilul nu poate obosi, pentru că ritmul este legat de procesele de circulaţie a sângelui, de respiraţie şi de Cosmos. Ce este aritmic şi intelectual oboseşte. Ritmul este zilnic, săptămânal, lunar, anual, de şapte ani, de nouă ani, etc. Eul şi lumea formează un singur tot. Putem crea şi de un ritm alimentar.
      Împingerea copilului spre achiziţii noţionale îl împiedică în acumularea de experienţe specifice vârstei, necesare dezvoltării sale ulterioare, a modelării sale sufletesc-spirituale. Ne oferindu-i la fiecare vârstă “hrana” sufletesc-spirituală necesară îl tarăm pentru tot restul vieţii. E ca şi cum un grădinar vrând să obţină plante viguroase, le-ar planta la umbră şi nu le-ar uda! Sau le-ar ţine în frig. Va obţine precis plante pipernicite.
      Povestea şi masa anotimpurilor sunt cele mai sănătoase lucruri de făcut cu copilul. Prin poveste va căpăta o imagine adevărată despre timp. .
      Aştept şi alte întrebări.
      Ileana Vasilescu

    3. By cristina, April 21, 2010 @ 11:48

      Felicitari pentru site! Ma bucur ca ati facut un site unde pot sa gasesc informatii despre educatia copiilor. Imi place ca spuneti chiar niste povesti scurte care trebuie spuse copiilor in diverse situatii.

      Inca o data felicitari si mult succes in continuare.

      As avea si eu o intrebare. Fata mea care implineste 5 ani in curand este in grupa mijlocie la o gradinita pe sistem clasic, pentru ca nu avem alte variante unde locuim noi.

      La anul deja vor incepe cu pregatirea pentru scrierea cifrelor si literelor. Cateva tentative sunt deja de acum, de la nici 5 ani. Stiu ca este daunator pentru un copil invatarea aceasta precoce. Eu acasa nu fac nimic cu ea, vreau sa zic scriere. Si asa si la anul este prea devreme. Acum intrebarea mea ar fi, cum pot eu ca parinte sa o ajut pe ea, sa atenuez efectele negative ale acestei invatari precoce.

      Multumesc de raspuns.

    4. By ileana vasilescu, April 21, 2010 @ 22:29

      Draga Cristina,
      Multumim pentru intrebarea ta care probabil intereseaza si pe altii.
      Cele mai multe Scoli Waldorf au inclus in titulatura lor cuvintul libera.
      Ce inseamna scoala libera?
      Inseamna o scoala care are ca unul din principii libertatea, inseamna o scoala libera de comandamentele economice si politice ale vremii.
      Noua lege a invatamintului va face din scolarizarea la virste mici o regula. Acest fapt are ca urmare directa terminarea scolarizarii mai devreme, pentru ca tara ne vrea la munca mai repede, astfel sarcinile statului reducindu-se considerabil.
      In dezvoltarea copilului, primii 7 ani inseamna in primul rind edificarea corpului fizic. toate fortele copilului sunt canalizate in acest sens. Cind copilului incep sa-i cada dintii INSEAMNA CA O PARTE DIN FORTELE DE CRESTERE S-AU ELIBERAT SI SE METAMORFOZEAZA IN FORTE DE INVATARE, specifice scolarizarii. Orice predare ce foloseste prematur notiuni si concepte si apeleaza la logica pe care copilul nu o are inca inseamna, ca sa folosesc o imagine, pietre de moara pentru sufletul copilului, o incetinire a dezvoltarii lui sufletesc spirituale, adesea urmari grave in starea de sanatate fiyica si sufleteasca.
      Dar cum spunea Cristos, sa dam cezarului ce este al cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
      Nu avem la indemina o scoala libera. Ce facem?
      Ne interesam de programa pregatirii pentru scoala si incercam sa introducem elementul artistic:povesti, desen. Adica pentru fiecare element predat la gradinita, sa construim acasa imagini prin poveste si desen astfel incit ceea ce se preda sa poata fi interiorizat in mod sanatos de copil. Sigur va fi mult de munca, dar copilul nostru merita totul.
      Pe de alta parte putem explica la gradinita, delicat dar ferm, ca nu dorim ca micutul nostru sa faca un efort prea mare in acest sens…
      Asteptam si alte intrebari.
      Ileana Vasilescu

    5. By cristina, April 22, 2010 @ 09:22

      Draga Ileana,
      multumesc foarte mult pentru raspuns. Am retinut, deci povesti si desen. Ai putea sa imi spui ce povesti ar fi potrivite? Vrei sa spui povesti in general? Am o carticica cu povesti pentru gradinitele Waldorf. Le citesc si le povestec copiilor din ea. Si desenul se refera la creione colorate si/sau acuarele. Ce fel de imagini? Nici eu si nici fata mea nu suntem talentate la desen. Spre exemplu, ce sa desenam/pictam atunci cand la gradinita face betisoare sau scrie cifrele?
      Ea ma vede adesea pe mine citind si e foarte curioasa ce scrie. Cateodata imi arata cate o litera si ma intreba ce este. Ma gandesc cand lucrurile astea vin de la ea, din curiozitate nu poate fi nimic rau. Rau ar fi daca asta ar deveni o povara pentru ea, o obligatie impusa de cineva, asa este?

      Multumesc de rabdare.

    6. By cristina, April 22, 2010 @ 10:24

      Draga Ileana,

      as mai avea o intrebare. Ai putea sa imi spui cum sa fac masa anotimpului acasa? Am mai vazut ceva fotografii dar nu stiu cum sa fac totusi. Am vazut ca ar fi si niste figurine acolo. Eu nu prea ma pricep la lucrul manual.

    7. By ileana vasilescu, April 23, 2010 @ 08:03

      Draga Cristina,
      Povestile din cele 2 volume pentru gradinite sunt foarte bune. Este ideal sa citesti intii tu si apoi sa povestesti copilului! Bravo!
      Nu numai povesti in general ci o poveste despre lemnul pe care il face la gradinita. despre linie poti spune de ex. o poveste cu o bagheta sau nuielusa fermecata.
      Betisoarele pot fi incluse intrun desen cu un tren si o sina de tren sau intrun desen cu un gard…astfel incit betisoarele sa dobindeasca viata si sa nu ramina atit de conceptuale.
      Talentul la desen nu este o problema. Si ideea cu talentul este unul din exemplele de gindire limitativa cu care ne/a invatat scoala…Facem ce putem cum putem. Incercam sa ne lasam sufletul sa vorbeasca. Te asigur ca fiica ta nu este critic de arta si ca o vor interesa culorile si povestea pe care o vei spune…
      La cifre este mai greu. Va urma un articol despre calitatea cifrelor. Dar ce poti face imediat este sa folosesti pietre, simburi, castane, bile…pentru cifre…trei castane pentru cifra trei , castane pe care copilul sa le ia in mina sa le pipaie…
      Nu/i problema ca ea vede o litera si/i spui care este. Dar si mai bine ar fi daca ai face ceva de genul: Hai sa faceti cunostinta ea este doamna a, el este domnul B si puteti gasi citeva cuvinte care au la inceput sau la sfirsit acea litera.
      Promit un articol despre masa anotimpurilor, dar am nevoie de timp pentru a gasi imagini.
      Dar doua vorbe putem spune acum. Prin masa anotimpurilor copilul este ajutat sa se conecteze si sa vietuiasca ciclul anului. Pe de alta parte masa anotimpurilor asigura o vietuire artistica si spirituala a anotimpului, in casa.
      In prima faza procura/ti bucati de 1 pe 1,5, sau patrate daca se poate, din atlas (ideal ar fi din matase) in toate culorile, cit mai pastelate. Culorile sunt culorile anotimpurilor sau ale curcubeului, in asa fel incit sa avem 4/ 5 nuante de verde, galben, albastru si bleo, etc.
      Poti achizitiona geme si cristale(curata/le tinindu/le o luna in sare grunjoasa care ulterior trebuie aruncata) ca si papusele (ingeri) din foi de porumb de pe la tirguri, etc., bucati interesante de lemn, scoarta de copac…roci.
      Raspunsul meu va continua in citeva articole.
      Multumesc pentru intrebare, Ileana

    8. By cristina, April 23, 2010 @ 08:41

      Draga Ileana,
      esti o comoara de informatii. O sa incep sa imi strang materialele pt masa anotimpurilor. Astept cu interes articolele tale pentru mai multe detalii. O zi minunata!

    9. By cristina, May 26, 2010 @ 12:13

      Buna Ileana,

      ai putea sa imi spui cat de potrivit ar fi pentru o fetita de 5 ani sa mearga la un curs de dansuri?

    10. By cristina, May 27, 2010 @ 13:02

      Buna Ileana,

      poate ne spui tu cate ceva si despre alimentatia copiilor. O zi buna!

    11. By Ileana, May 27, 2010 @ 21:53

      Dragă Cristina, ceea ce eu recomand la cinci ani sunt dansurile populare, daca copilul nu poate face euritmie…
      Celelalte tipuri de dans sunt o specializare prematură iar ritmurile nu sunt prea potrivite pentru un copil…De ex. tangoul este apreciat de toata lumea dar in mod evident nu este un dans pentru copii…
      Am sa ma gindesc si la un articol despre alimentatie…
      Multumesc pentru intrebari! Ele ma orientează asupra căutărilor şi aşteptarilor părinţilor…
      Ileana

    12. By cristina, May 31, 2010 @ 09:02

      Buna Ileana,

      ce putem sa ii spunem unui copil de 5 ani despre ce sunt planetele, soarele, stelele, etc. si apoi despre pamant, tari, etc. A auzit ea ceva la gradinita si m-a intrebat pe mine.

    13. By Natalia, March 24, 2013 @ 10:30

      eu cred ca orice om este acel care trece prin aceste situlatii
      Si eu cred ca parintii trebuie sa sustina copii in aceasta sitatie.

    RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

    Leave a Reply